Pentru toți românii care astăzi își aduc aminte că sunt români, aduc în dar o scurtă povestire. Păstrați-o pentru viitorimea română, pentru copiii voștri și faceți tot ce puteți pentru ca și ei, de 1 decembrie, să citească această poveste copiilor lor.
Astăzi când ne este teamă să ieșim în stradă câteva ore pentru drepturi și libertăți, pare imposibil de crezut și înțeles cum un țăran semi-analfabet pe nume Vasile Popa, originar din satul Bercheș, comitatul Turda Arieș, și-a petrecut 31 de ani din viață, între 1895 și 1926, căutând în lung și-n lat susținere pentru ideea unirii românilor.
Badea Vasile Popa a călătorit peste tot în țară și a ajuns și peste hotare în Germania, Austria, Franța și Rusia căutând pretutindeni prieteni ai țării noastre care să-i dea autografe într-un hrisov gros în care a adunat, ca pe niște nestemate, semnături și frânturi de idei legate de visul de unire al tuturor românilor. Mergând pe jos în cea mai mare parte, la fel cum Badea Cârțan a mers la Roma, la fel cum Nicolae Bălcescu trecuse munții în drumul lui către Avram Iancu și la fel cum tânărul Mihai Eminescu pornise pe jos către Blaj, Vasile Popa a călcat cu entuziasm și credință pe calea neamului pe care o construia, așa cum îi spunea inima lui mare, semnătură cu semnătură.
Este greu de imaginat pe unde a putut să pătrundă acest român tenace în cele trei decenii de apostolat românesc. Acum îl vedem la Nunțiul Apostolic și la ministrul Rusiei la București, pentru ca mâine să fie printre generalii Ministerului de Război sau doamnele de onoare ale Reginei Maria, ori alături de văduva lui Iosif Vulcan sau a lui Eremia Grigorescu. Ajunge chiar și la reprezentantul firmei FORD care, la comanda patronului său, a donat Reginei Maria 200 de automobile pentru a fi transformate în ambulanțe sanitare pentru răniții de pe front.
Badea Vasile a făcut asta în vremea în care Ardealul era cotropit de străini, iar pentru îndrăzneala sa, acesta a zăcut de nu mai puțin de 177 de ori în pușcăriile ungurești.
Între cele aproape 600 de file îngălbenite ale uriașului său hrisov, cunoscut sub numele de ”Condica de Drum”, stau alături 3.000 de semnături și gânduri ale unor personalități uriașe ale României, oameni din toate domeniile vieții românești care au trăit, au iubit și au luptat pentru ideea națională. Fiecare în felul său a creat valoare pentru semeni și prin asta cu toții au construit un neam, cărămidă cu cărămidă.
Citindu-le astăzi gândurile, ne apropiem de ei și mai amânăm cu un an uitarea care stă mereu în umbra celor ce au fost și în lumina celor ce sunt.
Astăzi, de ziua noastră a tuturor românilor, vă aduc în dar o foarte mică selecție cuprinzând numele cele mai cunoscute și vă invit să vă imaginați zbuciumul acelor vremi prin prisma numelor pe care țăranul nostru le-a adus împreună și ni le-a lăsat moștenire.
La Mulți Ani români! Luați aminte la faptele acestui OM, spuneți-i povestea și cinstiți-i amintirea cum se cuvine și când vă mai întrebați dacă să ieșiți sau nu la luptă pentru neamul vostru amintiți-vă câte a pătimit Vasile al nostru pentru ca noi să știm cine suntem și ce vrem. Iată acum câteva nestemate din Cartea de Aur a neamului românesc:
Ion Agârbiceanu
Prozator născut în 1882 la Cenade în județul Alba și care a zugrăvit universul satelor și târgurilor ardelenești în nuvele ca Fefeleaga și romane ca Arhanghelii. Acesta scrie în jurnalul lui Vasile Popa la 19 August 1919: ”Badea Vasile și-a văzut visul cu ochii. Dumnezeu să-l aibă în paza lui și pe mai departe”.
Grigore Antipa
Biolog, născut în 1867 la Botoșani, la fel ca Mihai Eminescu și Nicolae Iorga. Întemeietorul școlilor românești de hidrobiologie, ihtiologie și oceanologie și părintele Muzeului de Istorie Naturală din București, inaugurat în anul 1906 și care astăzi îi poartă numele. Acesta scrie în jurnalul lui Vasile Popa la 4 Martie 1914: ”Vasile Popa de la Turda din Transilvania a fost de a vizitat Muzeul de Istorie naturală. Director Dr. Antipa”.
Constantin Argetoianu
Născut în același an cu Nicolae Iorga, 1871, Prim-Ministru al României în anul 1939 și anticomunist visceral, Argetoianu scrie în jurnalul lui Vasile Popa la 30 Ianuarie 1919: ”România Mare o avem, să de Dumnezeu să înfăptuim și România Nouă”.
Alexandru Averescu
Născut în Basarabia în 1859, anul Micii Uniri, Mareșal, Ministru de Război și Prim-Ministru al României, luptător în Războiul de Independență de la 1877-1878, acesta scrie în jurnalul lui Vasile Popa la 5 Martie 1919 deviza sa în viață: ”Muncă, cinste, legalitate”.
Ioan Alexandru Brătescu-Voinești
Prozator și om politic născut la Târgoviște în 1868, același an cu Vasile Popa, membru al Academiei Române și Secretar General al Camerei Deputaților, scrie în Condica lui Vasile Popa la 20 Decembrie 1919: ”Dacă ar răsări mai des oameni inimoși ca Domnul Vasile Popa n-ar mai fi nevoie de vărsare de sânge pentru desăvârșita întregire a neamului”.
Ion I.C. Brătianu
Dacă tatăl său, Ion C. Brătianu fusese Prim-Ministru în anul Independenței României, fiul Ion I.C. Brătianu este Prim-Ministru în anul Marii Uniri. Acesta scrie în Condica de Drum la 11 Octombrie 1919: ”Luminează-te și vei fi, voiește și vei putea”.
Luca Ion Caragiale
Fiul celebrului Ion Luca Caragiale, șeful de cabinet al Ministrului Cultelor, acesta scrie în Condică în luna Mai 1917: ”În vremuri grele nădejdea că România nu va muri ci va renaște mai mândră ca-ntotdeauna”.
Nichifor Crainic
Născut în anul în care se stingea Mihai Eminescu, în 1889, poet creștin, publicist și doctrinar, unul dintre cei mai importanți gânditori ai ortodoxiei românești și martir, împreună cu Radu Gyr al închisorilor bolșevice, acesta scrie în Condica lui Vasile în Februarie 1919: ”Cu iubirea ce-o datorăm tuturor marilor pribegi ce-au risipit în largul lumii o pasiune apostolică și-au trecut în legendă”.
A.C. Cuza
Figură carismatică a culturii și a politicii românești, întemeietor în 1910, alături de Nicolae Iorga, a Partidului Naționalist Democrat și cel care a înființat în 1923 Liga Apărării Național Creștine, scrie în Condica lui Vasile Popa în 1914: ”Naționalitatea este puterea creatoare a culturii umane – cultura, puterea creatoare a naționalității”.
Vasile Goldiș
Jurnalist și om politic, membru de onoare al Academiei Române, autor al ”Declarației de la Oradea” din 12 Octombrie 1918 în care se cere ”plenitudinea drepturilor naționale pentru români”, acesta scrie în Condică: ”Fiecare individ prin națiunea sa își află legătura cu eternitatea”.
Take Ionescu
Născut la Ploiești în 1858, înrudit prin mama sa cu Ion Heliade Rădulescu, fruntaș al Partidului Conservator și cel mai bun orator al vremii sale, a jucat un rol esențial în înfăptuirea Marii Uniri, culminând cu energizarea Comitetului Național Român din Paris. Prim Ministru al României Mari, între 1921-1922 contribuie la instalarea autorităților românești în provinciile istorice revenite la Patria Mamă, Transilvania, Banatul, Basarabia și Bucovina, și scrie în 1919 în Condica lui nea Vasile Popa: ”Prin virtuțile poporului român și prin prietenia marilor democrații din Apus, România Mare s-a făcut. Acum ne rămâne o altă sarcină tot atât de grea, să facem ca România Mare să fie și România Nouă”.
Iuliu Maniu
De trei ori Prim-Ministru al României Mari între 1928 și 1933, membru de onoare al Academiei Române și Președinte al Partidului Național Țărănesc, Maniu scrie în 1918 în Condica lui Vasile: ”Ziua istorică să fie începutul gloriei unitare ale întregului neam”.
Ion Mihalache
Om politic născut în 1882 la Topoloveni, în Argeș și întemeietor al Partidului Țărănesc ce a fuzionat în 1926 cu partidul lui Iuliu Maniu formând Partidul Național Țărănesc, Mihalache scrie în Decembrie 1919: ”Pe cuvânt de încredere că vin zile de dreptate – după zile de jertfe – pentru popor, pentru țăran”.
C.I. Nottara
Actor celebru, creator de școală a interpretării dramatice și interpret a peste 700 de roluri în cariera sa îndelungată, scria în 1919 rânduri de o frumusețe senină, potrivită cu cariera sa în care dăduse viață tuturor voievozilor români: ”Visul cel mare de secole s-a realizat. România și-a înfăptuit aspirațiile prin vitejia soldaților săi și prin marea voință a lui Dumnezeu. Vom ști s-o păstrăm prin puterea rasei noastre atât de greu încercată”.
C.I. Parhon
Medic și om politic cu viață lungă, născut în 1874, autor al primului tratat de endocrinologie din lume și fondator al școlii românești de gerontologie, profesor al celebrei cercetătoare Ana Aslan, inventatoarea produselor din gama GEROVITAL, Parhon lasă în 1915 posterității cuvintele: ”Doresc din suflet ca în cel mai scurt timp să ne vedem toți Românii sub tricolorul românesc strânși laolaltă”.
Constantin Prezan
Mareșal, erou al războiului de întregire a neamului, născut în 1861, Prezan coordonează campania glorioasă din 1917 care a culminat cu izbânzile de la Mărăști, Mărășești și Oituz. Membru de onoare al Academiei Române și senator de drept Mareșalul scrie în jurnalul lui Vasile Popa: ”Generație fericită care după atâtea secole de suferință și-a văzut visul mult dorit înfăptuit – unirea întregului neam”.
Emil Racoviță
Savant și explorator, descendent al unei vechi familii de boieri autohtoni care a dat nu mai puțin de trei domnitori, născut în 1868, fondator al unei noi științe numită biospeologia, fondator al primului institut de speologie din lume, Președinte al Academiei Române și rector al Universității din Cluj, Racoviță scrie vorbe uriașe în Condica lui Vasile: ”Patriotismul ideal este adevărata temelie a României Mari. Credința lui Popa să fie pilda românilor”.
Barbu Ștefănescu Delavrancea
Scriitor, orator, avocat și om politic de largă anvergură, autorul singurei tragedii din dramaturgia noastră, intitulată ”Apus de Soare” și închinată ultimelor clipe de viață ale domnitorului Ștefan cel Mare, cel care în anul de foc 1916 rostea sub cupola Academiei Române un discurs rămas celebru în istorie, scria în 1915 în Condica lui Vasile Popa: ”Înainte și tot înainte până la împlinirea aspirațiilor neamului”.
Constantin I.C. Brătianu
Născut în 1866, anul îndepărtării de la putere a lui Alexandru Ioan Cuza și Președinte al Partidului Național Liberal între 1934 și 1947, acesta scrie în Condică la 11 Octombrie 1919: ”Demnitatea și încrederea în energiile sale lăuntrice, iar nu servilismul față de interese de afară fac propășirea și puterea unui neam”.
Dumitru Mociorniță
Industriaș român de mare anvergură interbelică, deputat și senator de Ilfov pe listele PNL, scrie în 1923 în jurnalul lui Vasile cuvintele: ”Muncă, dragoste de țară, iubire de frați și mult suflet în ceea ce faci este, după mine, cheia isbândei și a fericirei, atât pentru individ cât și pentru neam”.
Nicolae Iorga
Născut în 1871 la Botoșani, scriitor, om politic și istoric de anvergură modială, descris de istoricul american Gorham Stevens cu cuvintele ”Nicolae Iorga este cea mai copleșitoare minte a umanității”, Iorga a lăsat în Condica lui Vasile trei însemnări în trei epoci diferite. Dacă prima, cea din 1914 doar consemna prezența țăranului la reședința sa din Vălenii de Munte, celelalte două, din 1921 și apoi din 1922 parcă ne vorbesc chiar nouă, peste timp, despre îndatoririle de astăzi. În 1921 scria ”Lucrurile mari se fac cu jertfă și se mențin cu cinste” iar un an mai târziu scria ”Să nu stricăm prin ciocnirea ambițiilor ceea ce a putut crea numai unitatea sacrificiilor”.
Ultima însemnare cred că ar trebui să se afle în mintea și în sufletul tuturor naționaliștilor de astăzi.
Fie ca și dintre noi să se ridice curând alții ca Vasile Popa care să își facă din dăinuirea neamului românesc o profesiune de credință astfel ca viitorimea noastră să continue să vorbească, să simtă și să trăiască românește.
La Mulți Ani România! La Mulți Ani români!
Note preluate din textul original al doctoratului în Istorie al scriitorului, poetului, pamfletarului și omului politic naționalist Dr. CORNELIU VADIM-TUDOR.
Partidul S.O.S. ROMÂNIA
Președinte Diana IOVANOVICI- ȘOȘOACĂ
