Parlamentul şi Guvernul României au datoria constituţională să ignore şi să respingă toate prevederile „Strategiei pentru egalitatea de tratament a persoanelor LGBTIQ pentru perioada 2026-2030” care încalcă suveranitatea, Constituţia şi legile României!
Comisia Europeană a declanşat un atac fără precedent împotriva suveranităţii statelor membre şi a fundamentelor civilizaţiei europene prin adoptarea aşa-numitei „Strategii pentru egalitatea de tratament a persoanelor LGBTIQ pentru perioada 2026-2030”, lansată în data de 7 octombrie.
Această strategie nu este altceva decât un plan bine orchestrat de impunere a unei ideologii radicale care urmăreşte să distrugă conceptele de familie şi normalitate. Comisia Europeană încalcă flagrant principiul subsidiarităţii şi a suveranităţii naţionale, permiţându-şi o imixtiune inadmisibilă în domenii care revin în exclusivitate statelor membre, precum educaţia, dreptul familiei şi sănătatea. Prin promovarea „autoidentificării” de gen fără restricţii de vârstă, Comisia încalcă principiul subsidiarităţii şi declară război dreptului statelor de a-şi formula propriile legi, în acord cu propriile valori.
Aceasta nu este armonizare, ci colonizare ideologică.Comisia Europeană dezvăluie adevărata sa metodă: corupţia prin fonduri europene şi şantajul financiar. Prin dublarea finanţării grupurilor care promovează homosexualitatea şi prin condiţionarea accesului la fonduri europene de acceptarea acestei ideologii, Bruxelles-ul transformă banii contribuabililor într-o armă. Exemplul Ungariei, şantajată cu 22 de miliarde de euro, este un avertisment pentru toate statele care îndrăznesc să-şi apere propria identitate.Este scandalos şi grotesc modul în care Comisia Europeană plasează „discursul instigator la ură” legat de identitatea de gen în aceeaşi categorie cu terorismul şi criminalitatea organizată. Această tactică are un singur scop: să diabolizeze orice critică sau obiecţie raţională faţă de agenda ideologică, transformând părinţii, profesioniştii medicali şi cetăţenii care nu îmbrăţişează această ideologie toxică, în potenţiali infractori.Strategia Comisiei Europene este deci o ofensivă directă împotriva familiei naturale:
- Urmăreşte interzicerea oricărui răspuns terapeutic sau parental, forţându-i pe părinţi să-şi încurajeze copiii în confuzia de gen;
- Intenţionează să impună recunoaşterea transfrontalieră a statutului de părinte, obligând astfel România să recunoască adopţiile de copii de către cupluri homosexuale şi contractele de maternitate surogat, practici expres interzise de legea română.Agenţiile europene precum FRA (Agenţia Uniunii Europene pentru Drepturile Fundamentale) şi EIGE (Institutul European pentru Egalitatea de Gen), finanţate din fondurile Comisiei Europene, sunt instrumente ale activismului radical, nu entităţi obiective. Ele vor supraveghea şi forţa integrarea conceptului neştiinţific de „identitate de gen” în statisticile şi legislaţia naţională, într-un proces clar de capturare instituţională.În aceste condiţii, Parlamentul şi Guvernul României au datoria constituţională să ignore şi să respingă toate prevederile acestei Strategii care încalcă suveranitatea, Constituţia şi legile României.România trebuie să formeze un front comun de apărare împreună cu statele care iubesc normalitatea şi să blocheze orice încercare de a impune această ideologie prin regulamente sau directive.Trebuie respinsă orice condiţionare a fondurilor europene sau a progresului în negocierile de aderare a unui stat candidat, de acceptarea acestei doctrine anti-ştiinţifice şi anti-familie.Această Strategie este o declaraţie de război împotriva naţiunilor suverane. Iar noi, deputaţii, avem obligaţia să apărăm familia naturală, dreptul părinţilor de a-şi creşte copiii conform propriilor valori şi dreptul ţării noastre de a trăi liberă de experimentele sociale radicale impuse de birocraţia apatridă de la Bruxelles.România este parte a Uniunii Europene, dar apartenenţa noastră nu trebuie să însemne renunţarea la identitate, ci participarea ca stat demn, egal şi suveran. Susţinem o Europă a respectului reciproc între naţiuni, nu o Europă a uniformizării ideologice.
