Senator Dumitru Manea (Miron Manega): “Câți imigranți au primit cetățenia Română?”
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Dumitru Manea, senator S.O.S. România, circumscripția 24, Iași.
Întrebare adresată domnului Ilie Gavril Bolojan, prim-ministru al României, doamnei Oana Țoiu, ministru de externe, domnului Tudorel Andrei, președinte al Institutului Național de Statistică, doamnei Ana Claudia Țapardel, vicepreședinte cu atribuții de președinte al Autorității Naționale pentru Cetățenie.
Obiectul întrebării: Câți imigranți au primit cetățenia română? Stimați demnitari, controlul statistic al populației este una dintre funcțiile fundamentale ale statului modern. Instituțiile statistice, precum INS-ul la noi, sunt esențiale pentru guvernarea unei țări întrucât, fără date demografice exacte, nu se pot planifica bugetele, sistemul de pensii, piața muncii și investițiile.
Statisticile demografice permit planificarea școlilor, a spitalelor, a locuințelor și a transportului public. Populația unei țări este o componentă a puterii statului, iar elementele prin care poate fi monitorizată sunt natalitatea, mortalitatea, migrația, structura etnică și religioasă, distribuția regională.
Din punct de vedere demografic, România se confruntă astăzi cu trei fenomene majore: îmbătrânirea populației, scăderea demografică, emigrația masivă și imigrația în egală măsură masivă, dacă nu cumva mai mult. În privința emigrației, aceasta nu este în mod automat negativă, dar devine periculoasă atunci când e masivă, rapidă și necontrolată.
Dacă ritmul imigrației depășește o anumită limită, apar aglomerările urbane, segregarea comunitară, ghetourile etnice, conflictele naturale, rețelele criminale și traficul de persoane. De asemenea, imigrația masivă poate modifica structura etnică, structura religioasă, echilibrul cultural al unei societăți.
Aceste schimbări pot genera tensiuni politice. Pe scurt, politica de imigrație a unui stat trebuie să aibă în vedere echilibrul între trei principii fundamentale: suveranitatea statului asupra frontierelor, respectarea drepturilor omului și protecția stabilității demografice și economice.
În concluzie, statistica demografică, cum e cea produsă de INS, devine un instrument crucial pentru decizii politice responsabile. De aceea, în Constituția României există mai multe articole care stabilesc principiile juridice care permit statului să controleze intrarea și stabilirea străinilor, cel mai important dintre acestea fiind articolul 3 alineatul 4. Pe teritoriul statului român nu pot fi strămutate sau colonizate populații străine.
Acest alineat este foarte important deoarece interzice colonizarea organizată a teritoriului României cu populații străine și vizează strict politicile deliberate ale statului, nu migrația individuală. Contextul istoric al acestui articol este legat de experiențele istorice ale Europei, respectiv colonizările imperiale, mutările forțate de populație și ingineria demografică.
Deși în sociologia demografică nu există un prag numeric fix privind periculositatea imigrării masive, sunt indicate totuși unele repere orientative și studii care consideră că apar schimbări structurale atunci când populația imigrantă depășește aproximativ 10-15% din populația totală sau când majoritatea populației unui teritoriu se schimbă într-un interval scurt.
În acest context, o problemă și mai serioasă este încetățenirea imigranților din România. Conform Eurostat, oficiul statistic oficial al Uniunii Europene, aproape toate țările europene furnizează rapoarte oficiale privind migrația și acordarea cetățeniei, fie prin instituții naționale, fie prin centralizări la nivelul Uniunii Europene, Eurostat.
Datele includ numărul de persoane naturalizate anual, evoluții pe perioade de ani și, în multe cazuri, distribuția după cetățenia anterioară a persoanelor naturalizate. Germania, de pildă, a acordat în 2024 peste 291.000 de noi cetățenii, Franța în 2023 aproape 100.000, iar guvernul britanic 269.621 în 2024. România este codașă și la acest capitol. Deși înregistrează anual una dintre cele mai ridicate rate de naturalizare din UE, autoritățile române, respectiv Ministerul Justiției, prin Autoritatea Națională pentru Cetățenie, nu publică un raport anual detaliat cu numărul cetățeniilor acordate și distribuția pe naționalitate, așa cum o fac alte state membre UE prin Eurostat.
Există date parțiale și estimări în publicații interne sau analize de presă, dar nu un tabel oficial anual complet accesibil publicului. Stimați demnitari, plecarea masivă, fără precedent în istoria românilor din România, un adevărat exod, și înlocuirea lor la fel de masivă cu imigranți din Asia, Africa, Ucraina, țările arabe sau Israel, are toate aspectele unei degringolade demografice scăpate de sub control. Imigrarea masivă, rapidă și necontrolată, așa cum se prezintă ea, cel puțin la nivel de percepție generală, ridică serioase semnale de alarmă prin pericolul unei modificări demografice structurale, cu toate consecințele deja semnalate. Iar lipsa unor rapoarte detaliate, așa cum le prezintă la Eurostat majoritatea țărilor europene, ridică suspiciunea că nouă ni se ascunde ceva. Institutul Național de Statistică, organ de specialitate al administrației publice centrale aflat în subordinea Guvernului României și coordonat prin Secretariatul General al Guvernului, are suficiente resurse umane ca să poată colecta și face publice datele aferente. INS are aproximativ 1.700 de angajați, cifră mai mult dedusă decât exprimată, căci nici pe site-ul instituției nu e publicată o statistică oficială.
De aceea, doamnelor și domnilor demnitari, vă adresez următoarele întrebări.
Există o strategie a politicii de imigrație care are în vedere echilibrul între cele trei funcții fundamentale: suveranitatea statului asupra frontierelor, respectarea drepturilor omului și protecția stabilității demografice și economice?
Și 2. De ce nu ați publicat pe site-ul INS și de ce nu ați trimis către Eurostat statisticile corecte, complete și complexe ale realității demografice din România, statistici care se includă atât fenomenul imigrației, cât și pe cel al încetățenirii străinilor? Iar pentru clarificarea problemelor legate de degringolada demografică din România, vă solicit insistent să-mi transmiteți numărul exact al străinilor care au primit cetățenia română din 1990 și până astăzi.
Doresc defalcarea cifrelor pe ani, din 1990 încoace, cu menționarea țărilor de origine, etnia și religia imigranților încetățeniți. Aștept răspuns scris. Vă mulțumesc, Dumitru Manea, senator S.O.S. România, circumscripția 24 Iași.
