Acasă Comunicate de presăClarificări privind caracterul satiric al unei declarații publice și exercitarea libertății de exprimare

Clarificări privind caracterul satiric al unei declarații publice și exercitarea libertății de exprimare

de Tudor Felea
0 comentarii 5 minute de lectură
A+A-
Reset

Declarație de presă

18 noiembrie 2026

Clarificări privind caracterul satiric al unei declarații publice și exercitarea libertății de exprimare

Subsemnata, Av. Diana Iovanovici-Șoșoacă, deputat în Parlamentul European, președinte al Partidului S.O.S. ROMÂNIA, formulez prezentele precizări în legătură cu declarațiile publice recente care au generat controverse în spațiul public doar pentru o anumită comunitate.

Declarația referitoare la un presupus incident petrecut la Paris trebuie înțeleasă în registrul pamfletului, al satirei și al exagerării retorice, având drept scop exclusiv stimularea dezbaterii publice, nicidecum promovarea agresiunii fizice, a violenței sau a ostilității împotriva persoanelor aparținând unor așa-zise minorități sexuale.

Prin această formulare provocatoare am urmărit să aduc în discuție o temă legitimă într-o societate democratică, și anume echilibrul dintre libertatea individuală, manifestările de afecțiune în spațiul public, normele de decență și dreptul cetățenilor de a-și exprima opiniile critice asupra unor comportamente.

Recunosc că utilizarea unei imagini retorice puternice poate genera interpretări diferite, inclusiv contrare intenției mele reale, motiv pentru care consider necesară această clarificare publică.

În calitate de reprezentant ales, am datoria constituțională și politică de a reflecta sensibilitățile, valorile și așteptările electoratului pe care îl reprezint.

Declarația a fost formulată în cadrul unui dialog cu cetățeni dintr-un bazin electoral profund atașat valorilor tradiționale, unde astfel de manifestări ostentative în spațiul public nu sunt agreate și generează un disconfort social real, mai ales față de atacul reprezentanților acestei comunități asupra minților copiilor noștri, încercând să le pervertească puritatea.

Într-o democrație autentică, un ales are nu doar dreptul, ci și obligația de a da glas îngrijorărilor și viziunii morale a alegătorilor săi, fără ca această reprezentare politică să fie cenzurată sau sancționată.

Din perspectiva valorilor creștine care stau la baza civilizației europene, ceea ce vedem astăzi transformat în normă în spațiul public occidental, amintește izbitor de pilda biblică a Sodomei și Gomorei. Până una alta, unde este respectul lor pentru normele noastre creștine, față de comunitatea imensă, nu minoritate, a creștinilor, în special ortodocși? Oare nu ar trebui să existe un respect al minorității față de majoritate?

Această asociere nu este o chemare la ură, ci un semnal de alarmă simbolic asupra momentului în care o societate renunță complet la orice reper de decență, pudoare și moralitate, ridicând excesul și sfidarea la rang de virtute.

În tradiția noastră culturală și religioasă, istoria Sodomei și a Gomorei rămâne o parabolă despre consecințele prăbușirii morale a unei comunități, iar a folosi acest reper pentru a critica o derivă de comportament din spațiul public ține de esența libertății de conștiință și de exprimare.

Totodată, libertatea de exprimare, consacrată de articolul 11 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, de articolul 10 din Convenția europeană a drepturilor omului, precum și de imunitatea de opinie garantată deputaților europeni în exercitarea mandatului lor, protejează inclusiv discursul satiric, polemic și provocator.

Satira presupune, prin însăși natura sa, ironie, hiperbolă și formulări menite să atragă atenția asupra unor probleme sociale care atacă grav normele și pudoarea morală.

Prin urmare, evaluarea oricărei afirmații politice trebuie să țină cont de contextul integral, de rolul de reprezentare al vorbitorului, de caracterul figurat al exprimării și de absența oricărui îndemn real la agresiune, deoarece pamfletul vizează confruntarea de idei, nu intimidarea sau lezarea vreunei persoane.

Respectarea demnității umane este un principiu fundamental, aplicabil tuturor cetățenilor, indiferent de orientarea sexuală, convingerile religioase, identitatea culturală sau opiniile politice.

În aceeași măsură, o societate democratică trebuie să permită dezbaterea liberă privind limitele decenței în spațiul public, fără ca exprimarea unor valori conservatoare să fie etichetată automat drept intoleranță.

A critica un comportament punctual nu echivalează cu ostilitatea față de o întreagă categorie de persoane, fiind esențial ca regulile de conduită în spațiul public să fie aplicate în mod egal tuturor, fără diferențieri.

Solicit, așadar, analizarea declarației în integralitatea contextului său și delimitarea clară între o figură de stil satirică și un îndemn efectiv la violență, categorii fundamental diferite care nu trebuie confundate.

De altfel, am cunoștințe și am colaborat cu persoane din această comunitate într-un cadru de respect reciproc, în care fiecare își păstrează propriile convingeri și alegeri, fără a le impune celuilalt, însă fără exaltare, fără ca această apartenență la această comunitate să fie evidențiată, respectandu-mi morala creștină, în fapt oameni care nu sunt de acord cu astfel de ieșiri în public, manifestări obscene sau anticreștine.

Constat însă că acest episod a fost preluat și amplificat disproporționat, mai degrabă din dorința de vizibilitate mediatică și de capitalizare politică, dar și de dorință de răzbunare față de un om care are curajul să spună în față Adevarul, decât dintr-o preocupare reală pentru problemele de fond ale cetățenilor.

Consider că aceeași energie și solidaritate ar trebui orientate către dificultățile reale și concrete cu care se confruntă oamenii zi de zi.

În ultimii ani, tot mai multe familii din Europa resimt acut lipsurile materiale, existând copii care nu își pot continua studiile, pensionari care abia își permit alimentele de bază, familii care nu au resurse pentru a-și încălzi locuințele pe timp de iarnă și oameni lipsiți de acces la servicii medicale elementare.

La fel de gravă este situația femeilor a căror viață este pusă în pericol în întreaga Europă, numeroase femei fiind victime ale violenței domestice și rămânând fără protecție tocmai în momentele critice, sau din cauza imigranților, multe pierzându-și viața în urma agresiunilor din familie sau din spațiul public.

Într-un context global marcat de conflicte armate, crize economice și sărăcie, consider că timpul, energia și resursele Parlamentului European trebuie concentrate cu prioritate pe soluționarea acestor crize reale, nu pe transformarea unei exprimări satirice într-o temă de dezbatere europeană care aduce grave atingeri moralității creștine și se transformă într-o cale de răzbunare politică împotriva celei mai dure voci ale opoziției.

Europa se confruntă cu provocări mult prea serioase pentru a trata fiecare pamflet drept o amenințare la adresa valorilor sale.

Cu considerație,

Av. Diana Iovanovici-Șoșoacă
Deputat în Parlamentul European
Președintele Partidului S.O.S România

Partidul S.O.S. România
"Un popor unit nu poate fi învins" avocat europarlamentar Diana Iovanovici-Șoșoacă

Acest website folosește cookies. Continuare folosirii site-ului implică acceptarea dvs. Vă veți putea răzgândi oricând, in viitor. Accept Detalii

Focus Mode