Acasă Comunicate de presăAV.EUROPARLAMENTAR DIANA IOVANOVICI-ȘOȘOACĂ: 20 DE ANI DE LA ADERAREA ROMÂNIEI LA UNIUNEA EUROPEANĂ: ÎNTRE PROMISIUNILE INTEGRĂRII, PIERDEREA SUVERANITĂȚII ȘI CRIZA DEMOCRAȚIEI

AV.EUROPARLAMENTAR DIANA IOVANOVICI-ȘOȘOACĂ: 20 DE ANI DE LA ADERAREA ROMÂNIEI LA UNIUNEA EUROPEANĂ: ÎNTRE PROMISIUNILE INTEGRĂRII, PIERDEREA SUVERANITĂȚII ȘI CRIZA DEMOCRAȚIEI

de Tudor Felea
0 comentarii 4 minute de lectură
A+A-
Reset

 

COMUNICAT DE PRESĂ

17.11.2026

AV.EUROPARLAMENTAR DIANA IOVANOVICI-ȘOȘOACĂ: 20 DE ANI DE LA ADERAREA ROMÂNIEI LA UNIUNEA EUROPEANĂ: ÎNTRE PROMISIUNILE INTEGRĂRII, PIERDEREA SUVERANITĂȚII ȘI CRIZA DEMOCRAȚIEI

Astăzi s-a celebrat în Parlamentul European împlinirea a 20 de ani de la intrarea României în UE. Această aniversare trebuie să reprezinte nu doar un moment festiv, ci mai ales un prilej pentru o analiză profundă, critică și responsabilă a transformărilor prin care a trecut statul român.

Am decis să nu particip la ceremonia aniversară organizată în Parlamentul European. Este o decizie de conștiință și o formă de protest față de problemele fundamentale pe care instituțiile europene și autoritățile române le-au ignorat şi continuă să le ignore.

Nu pot participa la o celebrare lipsită de o dezbatere sinceră despre suveranitatea națională, despre declinul economiei, despre depopularea României și, mai ales, despre criza constituțională și democratică provocată de abuzurile la adresa democraţiei din anul 2024.

1. Două decenii de integrare europeană cu costuri majore

Se vorbeşte că aderarea României la Uniunea Europeană a adus acces la piața unică, libertatea de circulație, finanțări europene, oportunități educaționale și investiții în infrastructură. Dar aceste aspecte nu pot justifica evitarea unei discuții despre costurile economice, sociale și politice ale integrării pe care România şi românii le-au plătit.

După două decenii, România continuă să se confrunte cu disparități economice, cu dependență de importuri în numeroase sectoare, cu dificultăți în dezvoltarea capitalului autohton și cu plecarea unui număr foarte mare de cetățeni activi în străinătate. În agricultură, industrie, energie și comerț, este necesară o evaluare transparentă a efectelor politicilor europene asupra producătorilor români.

România nu trebuie să rămână doar o piață de consum, o sursă de forță de muncă și un furnizor de materii prime. România trebuie să aibă capacitatea de a produce, de a decide și de a-și proteja interesele economice legitime.

2. Suveranitatea națională și raporturile dintre România și instituțiile europene

Apartenența la Uniunea Europeană nu trebuie să însemne renunțarea la identitatea națională, la respectarea Constituției sau la apărarea intereselor fundamentale ale poporului român. În calitate de europarlamentar am criticat în repetate rânduri centralizarea excesivă a deciziei la nivel european și insuficienta consultare a cetățenilor asupra unor politici cu impact major. România a ajuns să fie tratată ca o colonie economică şi politică, ca un teritoriu periferic, dependent economic și politic, în loc să fie respectată ca stat membru cu drepturi egale.

3. 5 octombrie 2024 – data la care democraţia a fost omorâtă în România

Data de 5 octombrie 2024 reprezintă un moment de ruptură în istoria democrației românești. În acea zi, Curtea Constituțională a României, prin Hotărârea nr. 2/2024, a anulat înregistrarea candidaturii mele la alegerile pentru funcția de Președinte al României. Democrația românească a suferit o lovitură de o gravitate istorică. Un stat democratic trebuie să garanteze atât respectarea Constituției, cât și un cadru electoral previzibil, transparent și compatibil cu drepturile fundamentale. Iar acest aspecte au fost anulate în România.

4. Anularea alegerilor prezidențiale – o criză de încredere în instituțiile statului

La 6 decembrie 2024, Curtea Constituțională a anulat întregul proces electoral pentru alegerea Președintelui României. Nici până în ziua de azi, deşi au trecut doi ani, nu au fost prezentate motivele anulării alegerilor. Succesiunea acestor evenimente a afectat grav încrederea cetățenilor în instituțiile democratice.

5. Uniunea Europeană are obligația de a apăra aceleași principii în toate statele membre

Uniunea Europeană afirmă că are la bază democrația, statul de drept, libertatea și respectarea drepturilor fundamentale. Aceste principii trebuie aplicate consecvent, inclusiv atunci când apar controverse privind deciziile autorităților unui stat membru.

Solicit instituțiilor europene să examineze cu atenție implicațiile evenimentelor electorale din România din anul 2024 și să susțină transparența, respectarea standardelor democratice și independența instituțiilor.

Nu este acceptabil ca problemele referitoare la drepturile electorale și la încrederea publică să fie ignorate de atâta timp.

6. România are nevoie de un bilanț real

La 20 de ani de la aderare, autoritățile române și instituțiile europene au datoria să prezinte cetățenilor o evaluare completă și verificabilă a integrării.

Această evaluare trebuie să includă:

• Beneficiile fondurilor europene și distribuția lor efectivă.

• Evoluția industriei, agriculturii și producției naționale.

• Efectele migrației asupra populației și pieței muncii.

• Situația resurselor naturale și a securității energetice.

• Impactul politicilor europene asupra întreprinderilor românești.

• Respectarea drepturilor constituționale, a pluralismului politic și a libertății de exprimare.

• Raportul dintre competențele instituțiilor europene și suveranitatea constituțională a României.

România merită respect, tratament egal și statutul de voce puternică în procesul decizional european.

România nu trebuie să mai fie un simplu executant al deciziilor luate la Bruxelles. România trebuie să fie un stat suveran, democratic și respectat, capabil să își apere cetățenii și interesele legitime.

La 20 de ani de la aderarea la Uniunea Europeană, întrebarea esențială nu este doar ce a câștigat România, ci și ce probleme au rămas nerezolvate, ce oportunități au fost pierdute și cum poate fi garantat un viitor în care libertatea, democrația și demnitatea națională să fie efectiv protejate.

AV.EUROPARLAMENTAR DIANA IOVANOVICI-ȘOȘOACĂ
PREȘEDINTELE PARTIDULUI S.O.S. ROMÂNIA

Partidul S.O.S. România
"Un popor unit nu poate fi învins" avocat europarlamentar Diana Iovanovici-Șoșoacă

Acest website folosește cookies. Continuare folosirii site-ului implică acceptarea dvs. Vă veți putea răzgândi oricând, in viitor. Accept Detalii

Focus Mode