COMUNICAT DE PRESĂ
19 octombrie 2026
DIANA IOVANOVICI-ȘOȘOACĂ: „EUROPA ESTE ZGUDUITĂ DE O CRIZĂ ECONOMICĂ, SOCIALĂ ȘI POLITICĂ PE CARE BRUXELLESUL NU O MAI POATE GESTIONA! PE STRĂZILE PARISULUISE SE SIMTE DIN NOU ATMOSFERA MARILOR REVOLUȚII FRANCEZE DE LA 1789 ȘI 1848”
Protestele care zguduie zilele acestea mai multe state europene scot la suprafață o realitate pe care instituțiile de la Bruxelles nu o mai pot ignora: nemulțumirea tot mai profundă a cetățenilor față de costul vieții, măsurile de austeritate, politicile privind migraţia, politicile energetice și deciziile luate în spatele uşilor închise.
Parisul de astăzi readuce în memoria Europei ecourile marilor revoluții franceze de la 1789 și 1848, cu valul lor de nemulţumiri, distrugeri şi transformări! Străzile capitalei franceze, martore ale unor momente care au schimbat cursul istoriei, devin din nou scena unor manifestații de amploare, a confruntărilor deschise și a nemulțumirilor profunde față de puterea politică. La mai bine de două secole de la Revoluția Franceză din 1789 și la aproape două secole de la revoluțiile europene din 1848, protestele de astăzi readuc în prim-plan marile revendicări care au marcat istoria Franței și a Europei: dreptatea socială, libertatea, egalitatea, reprezentarea politică și demnitatea cetățeanului.
Franța, Italia, Belgia, Spania, Portugalia sunt cuprinse de proteste împotriva scumpirilor, a măsurilor de austeritate, a salariilor insuficiente, a dificultăților din educație și a deteriorării condițiilor de trai.
Europa fierbe! Iar această realitate reprezintă un avertisment pentru toate instituțiile care iau decizii în numele cetățenilor europeni!
Dincolo de revendicările specifice fiecărei țări, aceste manifestații pun în lumină problemele structurale ale modelului economic și politic european. Costurile energiei, presiunile asupra industriei și agriculturii, constrângerile bugetare, dificultățile sociale și lipsa de încredere în instituții impun o analiză profundă a direcției în care se îndreaptă Uniunea Europeană.
Comisia Europeană nu se poate ascunde la nesfârșit în spatele directivelor, regulamentelor și strategiilor birocratice! Politicile adoptate la Bruxelles trebuie judecate prin consecințele lor asupra vieții oamenilor, nu doar prin obiectivele prezentate în documentele oficiale.
Pactul Verde European, politicile energetice, politicile privind migraţia, acordurile comerciale, regulile bugetare și prioritățile de finanțare trebuie supuse unei evaluări publice serioase. Cât costă aceste decizii? Cine suportă povara lor? Cine câștigă și cine pierde? Ce măsuri sunt luate pentru protejarea producătorilor, agricultorilor și cetățenilor?
În timp ce europenii protestează împotriva austerității și a scăderii nivelului de trai, Uniunea Europeană continuă să aloce miliarde de euro pentru sprijinirea Ucrainei în războiul cu Rusia, atestând divorţul dintre prioritățile Bruxellesului și revendicările popoarelor UE şi blocând eforturile diplomatice pentru încheierea războiului.
O Europă în care instituțiile vorbesc despre prosperitate, dar milioane de cetățeni reclamă dificultăți economice, are o problemă profundă de credibilitate și reprezentare!
Iar această problemă nu poate fi rezolvată prin ignorarea protestelor sau prin prezentarea tuturor manifestațiilor exclusiv prin prisma incidentelor violente produse în timpul demonstrațiilor.
Invocarea violențelor și a distrugerilor produse în timpul manifestațiilor nu poate sluji ca scuză pentru incapacitatea guvernelor şi a Bruxellului de a soluţiona revendicările legitime ale protestatarilor.
România nu face excepţie în privinţa gravităţii problemelor şi a cronicizării crizei structurale a societăţii. Cine răspunde pentru situația românilor?
Românii resimt presiunea prețurilor, a taxelor, a facturilor la energie, a costurilor tot mai mari ale traiului zilnic şi a efectelor grave ale anulării democraţiei şi ale abuzurilor de tot felul, de la încălcarea dreptului la exprimare, la proteste şi până la hăituirea şi arestarea opozanţilor politici. Fermierii sunt împovăraţi de costurile de producție și de concurența de pe piața europeană. Întreprinderile românești au nevoie de energie accesibilă și de condiții economice predictibile. Pensionarii, salariații și familiile cu venituri reduse au nevoie de protecție reală a traiului de zi cu zi.
România nu poate fi redusă la rolul unui executant al deciziilor de la Bruxelles cu efecte dezastruoase asupra economiei naționale şi asupra securităţii populaţiei!
Guvernele României trebuie să răspundă urgent pentru ce au negociat la Bruxelles, ce interese au apărat și cum au evaluat impactul măsurilor europene asupra agriculturii, industriei, energiei și veniturilor românilor.
Responsabilitatea nu aparține exclusiv instituțiilor europene. Autoritățile române răspund pentru propriile decizii fiscale, bugetare și economice, inclusiv pentru felul în care aplică legislația europeană.
România are nevoie de o economie care produce, de o agricultură competitivă, de o industrie capabilă să creeze locuri de muncă, de securitate energetică și de politici publice care să protejeze nivelul de trai.
Criza europeană este și o criză de reprezentare democratică. Protestele din Europa readuc în discuție raportul dintre instituțiile Uniunii Europene, guvernele naționale și cetățeni.
Cine decide viitorul Europei? Cine controlează deciziile economice care afectează sute de milioane de oameni? Cine își asumă răspunderea atunci când politicile publice produc efecte sociale contestate?
Suveranitatea statelor membre, responsabilitatea guvernelor naționale, controlul parlamentar și transparența deciziilor europene trebuie să ocupe un loc central în orice discuție despre reformarea Uniunii Europene.
Europa nu poate pretinde că vorbește în numele popoarelor sale dacă nu este pregătită să le asculte atunci când acestea protestează!
Anul 1848 a demonstrat cât de importante pot deveni revendicările sociale și politice atunci când instituțiile nu mai reușesc să răspundă așteptărilor populației şi care sunt consecințele rupturii dintre conducători și cetățeni.
Europa nu aparține unei birocrații, unei Comisii sau unui grup de guverne. Europa aparține popoarelor sale!
România trebuie să fie prezentă în această dezbatere nu ca spectator, ci ca stat membru care își apără interesele economice, drepturile democratice și capacitatea de a decide asupra propriului viitor.
De la Paris la Bruxelles, de la Roma la București, mesajul cetăţenilor este acelaşi: Europa nu este proprietatea instituțiilor de la Bruxelles. Europa aparține cetățenilor săi!
Av.europarlamentar Diana Iovanovici-Șoșoacă
Preşedintele S.O.S. România
