Guvernul confiscă democraţia. Guvernarea prin OUG a devenit politică de stat. Parlamentul, redus la tăcere. Economia, aruncată în haos.
Actualul Guvern a transformat Ordonanţa de Urgenţă într-o armă politică.
Nu mai vorbim despre situaţii extraordinare, ci despre o practică deliberată de ocolire a Parlamentului şi de dispreţ faţă de democraţie.
Constituţia României este clară: OUG-urile sunt excepţia. Ce face însă Guvernul? Transformă excepţia în regulă şi regula în inutilitate.
Adevărul este simplu şi grav: Executivul legiferează prin şoc şi surpriză pentru a evita dezbaterea, critica şi amendamentele.
Se adoptă modificări fiscale peste noapte, fără studii de impact reale, fără consultări, fără transparenţă.
Aceasta nu este guvernare. Este abuz de putere.
Parlamentul a fost redus la rolul de notar al deciziilor luate în spatele uşilor închise. Majoritatea parlamentară asistă pasiv la propria sa umilire.
În repetate rânduri, Curtea Constituţională a României a sancţionat derapajele privind caracterul excepţional al OUG-urilor. Cu toate acestea, actuala clasă politică persistă într-un model autoritar de exercitare a puterii.
Guvernarea prin OUG înseamnă:
impredictibilitate economică;
blocaj investiţional;
instabilitate fiscală;
slăbirea statului de drept.
Conform unui raport extins privind ordonanţele de urgenţă emise în România:
Guvernul a emis aproximativ 156 de OUG în 2024, comparativ cu 131 în 2023 şi 192 în 2022 — ceea ce arată o utilizare intensă şi crescătoare în ultimii ani.
Această cifră indică aproape o ordonanţă de urgenţă la fiecare 2–3 zile în 2024, ceea ce contrastează clar cu scopul constituţional strict al OUG de a fi doar excepţionale.
Guvernul a adoptat, la sfârşitul lui 2024, prin OUG nr.156/2024, o serie de măsuri fiscal-bugetare care vizează acceptarea unor cheltuieli bugetare suplimentare şi ajustarea bugetului general consolidat pentru anul 2025.
Un exemplu recent este OUG nr.36/2025, care limitează anumite drepturi şi include măsuri de reducere a cheltuielilor de personal în sectorul public şi se estimează că:
limitarea indemnizaţiilor pentru condiţii periculoase ar putea genera economii de peste 1,3 miliarde lei pentru bugetul consolidat în 2025.
Aceste măsuri sunt adoptate prin ordonanţă de urgenţă fără dezbatere reală în Parlament, în numele „consolidării fiscale”, dar fără consultare publică extinsă.
Guvernul a adoptat, prin ordonanţe, şi măsuri care conduc la:
creşterea pragului bugetar al cheltuielilor şi deficitului cu peste 28–29 miliarde lei faţă de bugetul iniţial, în urma unor ordonanţe fiscale din 2024, ceea ce a afectat semnificativ cheltuielile publice exprimat ca procent din PIB.
Aceasta înseamnă un impact direct asupra deficitului bugetar, fără o dezbatere parlamentară amplă.
România nu poate fi administrată prin improvizaţie legislativă şi frică de dezbatere.
Cerem oprirea imediată a acestui abuz constituţional şi revenirea la normalitate democratică.
https://www.cdep.ro/relatii_publice/site2015.text_presa?pid=29938
