Deputat Ioan Lăzăroi: România între avertizări şi nepăsare: cine răspunde pentru lipsa prevenţiei în faţa riscului de inundaţii?
Odată cu fiecare episod de precipitaţii abundente, România retrăieşte aceeaşi stare de incertitudine, teamă şi neputinţă.
Comunităţi întregi sunt puse în pericol, gospodării sunt distruse, terenuri agricole sunt compromise, iar autorităţile centrale revin, de fiecare dată, cu aceleaşi explicaţii şi promisiuni.
Riscul de inundaţii nu reprezintă o surpriză. Specialiştii avertizează de ani de zile asupra efectelor schimbărilor climatice, asupra necesităţii modernizării infrastructurii hidrotehnice şi asupra obligaţiei statului de a investi în prevenţie.
Cu toate acestea, actuala clasă politică aflată la conducerea ţării, inclusiv în această perioadă prelungită de interimat politic şi administrativ, continuă să trateze prevenţia ca pe o cheltuială opţională şi nu ca pe o investiţie strategică.
În locul unor programe coerente de consolidare a digurilor, de regularizare a cursurilor de apă, de împădurire a zonelor vulnerabile şi de dezvoltare a sistemelor moderne de avertizare timpurie, asistăm la întârzieri, blocaje administrative şi investiţii insuficiente.
În multe state ale Uniunii Europene, prevenirea dezastrelor naturale reprezintă o prioritate constantă.
Guvernele investesc în infrastructură rezilientă, în monitorizare digitală şi în planuri integrate de gestionare a riscurilor. În România, însă, autorităţile par să acţioneze doar după producerea pagubelor, când costurile umane şi materiale sunt deja uriaşe.
Cetăţenii nu au nevoie de vizite oficiale după inundaţii şi nici de declaraţii de solidaritate rostite în faţa camerelor de filmat.
Au nevoie de măsuri concrete înainte de producerea tragediilor. Au nevoie de un stat care previne, nu doar de un stat care constată.
Opoziţia parlamentară solicită Guvernului să prezinte de urgenţă un plan naţional de reducere a riscului de inundaţii, cu obiective clare, termene precise şi surse transparente de finanţare.
Protejarea vieţii, a proprietăţii şi a comunităţilor locale nu poate fi amânată la nesfârşit din motive birocratice sau electorale.
România are nevoie de prevenţie, nu de improvizaţie.
Are nevoie de responsabilitate, nu de justificări. Iar cetăţenii au dreptul să ştie cine răspunde pentru întârzierile care pot transforma fenomene naturale previzibile în adevărate tragedii.
https://www.cdep.ro/ords/relatii_publice/site2015.text_presa?pid=30582
