Acasă Comunicate de presăDeputat Ioan Lăzăroi: Securitatea energetică şi vulnerabilitatea sistemului electroenergetic naţional

Deputat Ioan Lăzăroi: Securitatea energetică şi vulnerabilitatea sistemului electroenergetic naţional

de Tudor Felea
0 comentarii 2 minute de lectură
A+A-
Reset

Deputat Ioan Lăzăroi: Securitatea energetică şi vulnerabilitatea sistemului electroenergetic naţional

Măsurile excepţionale din energie trebuie explicate public, nu minimalizate

În plină criză politică, România continuă să se confrunte cu o problemă care nu poate fi amânată până la instalarea unui nou Guvern: securitatea energetică.

La 28 august, Guvernul a prelungit până la 30 septembrie 2026 cadrul special prevăzut de HG nr.603/2026, prin care Transelectrica poate utiliza o succesiune de măsuri pentru protejarea Sistemului Electroenergetic Naţional.

Guvernul a explicat că această decizie este preventivă şi că, cel mai probabil, măsurile extreme nu vor fi necesare.

Dar aceeaşi comunicare oficială invocă deficitul hidrologic sever pe Dunăre, consumul ridicat în orele de vârf, producţia redusă anticipată din surse eoliene şi fotovoltaice şi riscul reducerii posibilităţilor de import în cazul unei crize regionale.

HG nr.603/2026 permite, într-o anumită ordine, activarea unor rezerve de producţie, pornirea unor grupuri aflate în rezervă tehnică, reducerea capacităţii de export şi, numai în ultimă instanţă, limitarea în tranşe a consumului de energie electrică.

Tocmai pentru că ultima măsură este una excepţională, publicul trebuie să cunoască situaţia reală.

Care este rezerva efectivă de producţie?

Care este necesarul estimat pentru orele de vârf?

Ce capacităţi pot fi puse rapid în funcţiune?

Care este situaţia importurilor?

Care sunt scenariile pentru luna octombrie?

Tot la sfârşitul lunii august, Guvernul a decis menţinerea temporară în producţie a unor capacităţi pe lignit de la Craiova şi Turceni, deşi acestea trebuiau iniţial scoase din exploatare în cadrul angajamentelor PNRR.

Motivele invocate au inclus deficitul hidrologic şi necesitatea asigurării adecvanţei sistemului energetic.

Această situaţie arată cât de importantă este planificarea pe termen lung.

România are nevoie simultan de tranziţie energetică, capacităţi noi de producţie, reţele modernizate şi siguranţă în alimentare.

Iar aceste obiective trebuie discutate în baza datelor, nu a sloganurilor.

Când statul introduce măsuri excepţionale în energie, cetăţenii şi economia au dreptul să ştie exact de ce, pentru cât timp şi în ce condiţii acestea pot fi aplicate.

https://www.cdep.ro/ords/relatii_publice/site2015.text_presa?pid=31312

Partidul S.O.S. România
"Un popor unit nu poate fi învins" avocat europarlamentar Diana Iovanovici-Șoșoacă

Acest website folosește cookies. Continuare folosirii site-ului implică acceptarea dvs. Vă veți putea răzgândi oricând, in viitor. Accept Detalii

Focus Mode