Deputat Simona Elena Macovei: Desemnarea noului prim-ministru şi prelungirea crizei politice România are nevoie de un Guvern cu majoritate, program şi răspundere, nu doar de o nouă nominalizare
La 17 septembrie 2026, după consultările desfăşurate la Palatul Cotroceni, preşedintele României, Nicuşor Dan, l-a desemnat pe europarlamentarul Siegfried Mureşan candidat pentru funcţia de prim-ministru.
Candidatul desemnat a anunţat ulterior că acceptă propunerea.
Acesta este însă numai începutul procedurii constituţionale, nu finalul crizei politice.
Potrivit Constituţiei, candidatul desemnat trebuie să solicite, în termen de zece zile, votul de încredere al Parlamentului asupra programului şi asupra întregii liste a Guvernului. Învestirea nu este, aşadar, rezultatul unei decizii unilaterale, ci presupune existenţa unei majorităţi parlamentare capabile să susţină un program concret de guvernare.
România vine după mai multe luni de instabilitate politică şi după două tentative anterioare de formare a unui nou Guvern care nu au produs un executiv cu puteri depline.
Desemnarea din 17 septembrie reprezintă a treia încercare de depăşire a impasului început în luna mai.
De aceea, întrebarea esenţială nu este doar cine este premierul desemnat.
Întrebarea este: cu ce majoritate vine în Parlament, cu ce program, cu ce miniştri şi cu ce soluţii concrete?
Românii trebuie să afle ce se propune pentru deficitul bugetar, fiscalitate, energie, agricultură, pensii, salarii, investiţii, fondurile europene şi administraţia publică.
După luni întregi de negocieri politice, simpla schimbare a numelui candidatului la funcţia de prim-ministru nu poate ţine loc de program de guvernare.
Parlamentul trebuie să primească răspunsuri precise:
– care este majoritatea politică pe care se bazează viitorul cabinet?
– ce măsuri fiscale sunt avute în vedere?
– vor exista noi taxe?
– care sunt priorităţile pentru finalul anului 2026 şi pentru bugetul anului 2027?
Aceste întrebări nu sunt obstacole politice.
Sunt întrebările fireşti într-un regim parlamentar.
Un Guvern nu poate cere încrederea Parlamentului numai în numele necesităţii de a pune capăt crizei.
Trebuie să prezinte motive concrete pentru care acea încredere ar urma să fie acordată.
România are nevoie de stabilitate.
Dar stabilitatea durabilă se construieşte prin majoritate transparentă, program public şi răspundere politică.
https://www.cdep.ro/ords/relatii_publice/site2015.text_presa?pid=31310
