Sentor Diana Iovanovici Sosoaca
,,Un popor unit nu poate fi învins!"
Senator - Diana Iovanovici Șoșoacă
miercuri, mai 29, 2024

Întrebări despre traficul și consumul de droguri din România

by S.O.S. România
918 Vizualizări

Raportul național privind situația drogurilor 2022, realizat de specialiștii ANA, cuprinde cele mai recente date şi informaţii legate de consumul şi traficul de droguri în România.

Principalele droguri consumate în România – 10,7% dintre cei cu vârsta cuprinsă între 15-64 ani au consumat cel puţin un tip de drog ilicit de-a lungul vieţii (consum experimental), în timp ce 6% dintre ei au consumat și în ultimul an (consum recent). Cele mai mari rate de consum se observă în rândul populaţiei tinere (15-34 ani). Adolescența este perioada cu vulnerabilitatea cea mai mare la inițierea consumului de droguri, cea mai mică vârstă de debut fiind declarată pentru consumul de noi substanțe psihoactive (13 ani).

Canabisul continuă să fie unul dintre cele mai consumate droguri în România, atât de populaţia generală (locul 2 în clasamentul celor mai consumate droguri ilicite din România, după noile substanţe psihoactive), cât şi de populația școlară.

La nivel regional, indiferent de tipul drogului consumat, cele mai mari prevalenţe ale consumului de droguri se înregistrează în regiunea Bucureşti/ Ilfov. La fel ca și în anii anteriori, solicitările de asistență ca urmare a problemelor cauzate de consumul de canabis reprezintă peste 50% dintre cererile de tratament, 3.097 persoane consumatoare de droguri care au solicitat asistenţă, ceea ce înseamnă cu 10% mai puțin față de anul anterior, în principal pentru consum de canabis, opioide şi noi substanţe psihoactive

În ceea ce priveşte decesele cauzate de consumul de droguri, au fost înregistrate 30 decese asociate consumului de droguri, dintre care 25 decese prin supradoză. Numărul cazurilor de decese asociate consumului de droguri continuă să scadă. Vârsta medie de deces rămâne în continuare peste 30 ani.

Pe componenta bolilor infecțioase asociate consumului de droguri, datele prevalente indică faptul că 20,9% dintre persoanele admise la tratament, care au consumat droguri injectabile în ultimele 30 de zile de consum (consum actual) au declarat că sunt infectate cu HIV, 68,7% au raportat că sunt infectate cu VHC și 7,6% au menționat că sunt VHB pozitive. Sinteza datelor furnizate de Compartimentul pentru Monitorizarea şi Evaluarea Infecţiei HIV/SIDA în România – Institutul Național de Boli Infecțioase “Prof. Dr. M. Balş” relevă faptul că au fost depistate 559 cazuri noi HIV/SIDA, dintre care 50 reprezintă persoane care își injectează droguri.

        2.328 persoane consumatoare de droguri injectabile au accesat serviciile de reducere a riscurilor oferite în cadrul programelor de schimb de seringi, în scădere față de anul anterior (cu 34,3%). În tratament substitutiv cu metadonă, au fost înregistrate 1769 persoane consumatoare de opiacee.

Canabisul și cocaina au o disponibilitate în creștere pe piața ilicită a drogurilor, valorile capturilor înregistrate atingând cea mai mare valoare pentru cocaină și a doua cea mai mare valoare pentru canabis consemnate până în prezent. 74.38% din cantitatea totală de droguri provenită din capturi semnificative a fost destinată pieței ilicite din România, aspect ce constituie un indiciu al existenței unei dinamici a acesteia la nivel național.

3.083 deținuți s-au declarat consumatori de droguri la intrarea în detenție, ponderea acestora în populația încarcerată fiind de 7,5%, o scădere de aproximativ 2,5 procente comparativ cu anul anterior. Categoria de vârstă cea mai afectată de consumul de droguri este cea a deținuților cu vârsta cuprinsă între 22-30 ani (42%). Drogul consumat, cu precădere, înainte de intrarea în detenție, este, la fel ca și în anii anteriori heroina, aceasta fiind urmată de alte droguri și de canabis.

Din datele furnizate de Comisia Stupefiantelor de pe lângă ONU, rezultă că în lume există un consum ilegal impresionant de opiacee, canabis, frunze de coca, cocaină şi substanţe psihotrope, consum alimentat de un imens trafic ilicit.

Influenţele, pe toate planurile, a cartelurilor drogurilor sunt în continuă creştere, iar odată cu globalizarea, se realizează şi o cooperare tot mai strânsă şi complexă între organizaţiile criminale. Se evidenţiază, cu pregnanţă, o specializare a cartelurilor pe diferite tipuri de droguri, iar pe de altă parte, organizaţiile criminale implicate în traficul de droguri sunt angrenate, tot mai mult, şi în alte forme de activităţi infracţionale, din ce în ce mai organizate şi violente, folosind mijloace tehnice tot mai sofisticate şi sisteme de comunicare, de transmisiuni, etc.; în acest fel ele controlează, în general, întregul circuit al drogurilor sau producţiei de droguri, până la desfacerea cu amănuntul.

Organizaţiile criminale implicate în traficul de droguri, preferă teritoriile ţărilor care se confruntă cu războaie civile, activităţi teroriste, instabilitate politică, conflicte etnice, sau statele care nu pot asigura controlul guvernamental asupra drogurilor ori în care sistemele de control vamal, financiar şi judiciar nu funcţionează cu eficienţă corespunzătoare.

Majoritatea regiunilor lumii este marcată de o creştere a consumului de substanţe psihotrope. Dacă în trecut se puteau face deosebiri între ţările producătoare şi ţările consumatoare de droguri, acum este evident că asemenea diferenţieri nu mai au importanţă, pentru că, în cvasitotalitatea lor, ţările consumatoare au devenit şi producătoare, într-o măsură mai mare sau mai mică, iar termenul de „ţări de tranzit” şi-a pierdut din semnificaţia iniţială, acestea devenind, de regulă, consumatoare şi chiar producătoare. Ne recunoaștem, nu?

Înainte de anul 1990, România era o ţară de tranzitare a stupefiantelor din Orient către Europa de Vest şi, într-o măsură foarte mică, piaţă de desfacere sau consum de droguri. Ulterior, au fost introduse ilegal stupefiante în România, pentru a fi plasate la consumatori, iar operaţiunile de tranzitare au sporit, atât ca număr, cât şi ca volum.

Aşezată, din punct de vedere geografic, la răspântia marilor drumuri ce leagă ţările consumatoare de droguri, de cele producătoare, România reprezintă un loc prielnic de tranzit pentru traficanţii de droguri. Căile rutiere care pornesc din Afganistan, trec prin Istanbul, Sofia, Bucureşti şi Belgrad, şi se îndreaptă spre Europa Occidentală, alcătuiesc aşa-numita „rută balcanică”. Au fost înfiinţate reţele naţionale de distribuire a stupefiantelor şi a substanţelor psihotrope provenite de la reţelele internaţionale de traficanţi, ceea ce a dus la sporirea alarmantă a numărului de consumatori, mai ales în rândul tinerilor. Folosirea drogurilor – între care morfina, heroina şi halucinogenele de tipul LSD – este asociată, în toate statele, inclusiv în România, cu derapajele sociale cum sunt, pe de o parte, furturile, extorcarea de bani, mita, atacurile şi asasinatele, iar de cealaltă parte, sărăcia, şomajul, lipsa de locuinţe, analfabetismul, etc. Lacunele legislative, lipsa de pregătire şi toleranţa autorităţilor de a controla traficul de substanţe psihoactive la graniţe şi pe teritoriul României, scăderea nivelului de trai al populaţiei, politica traficanţilor de a oferi, la început, produsele gratis ori cu preţuri mici, au făcut ca România să devină foarte repede şi o ţară consumatoare, o ţară în care traficul de stupefiante este din ce în ce mai organizat, şi în care numărul consumatorilor de droguri a crescut de la an la an. – Pericolul creşterii traficului şi consumului ilicit de stupefiante, Daniel-Ștefan PARASCHIV

Vă solicit să răspundeți la următoarele întrebări:

  1. Recunoașteți că din Ucraina vin în ultimii ani cele mai multe droguri?
  2. Recunoașteți că pe frontiera de nord cu Ucraina nici un polițist  și nici un reprezentant al vreunei autorități române nu are curajul să înfrunte Rackeții ucraineni, astfel cum nici piloții Inspectoratului General de Aviație al MAI  nu au voie să facă zboruri de recunoaștere pe timp de noapte și cu tehnica de termoviziune de la bord activate? Astfel că, pe lângă alte nenorociri, din Ucraina se scurg în România mii de tone de droguri?
  3. Recunoașteți că în  Portul Constanța trec containerele ucrainene fără să fie scanate, pentru că nimeni nu are curaj să îi înfrunte pe ucraineni?
  4. Care este motivul pentru care România nu a luat măsurile drastice ca celelalte state europene pentru a opri mafia ucraineană? Merită moartea copiilor neamului nostru? Nu vă simțiți vinovați niciunul?
  5. Care este motivul pentru care problema drogurilor nu este pusă pe agenda CSAT, în condițiile în care tinerii României sunt din ce în ce mai atrași de droguri și din țară de tranzit am ajuns țară consumatoare?
  6. Care este motivul pentru care nu intensificați controalele în Portul Constanța, nu controlați toate containerele, mai ales ucrainene, având în vedere ultimul raport oficial al United Nations Office on Drugs and Crime care concluzionează că ” drogurile sintetice intră în Europa prin Portul Constanța”?
  7. Care este motivul pentru care vreți să testați copiii, când dvs autoritățile, sunteți vinovați pentru că nu eradicați traficul de droguri? Nu așa veți opri traficul de droguri, ci oprind intrarea în țară a drogurilor, controlul la sânge al tuturor transporturilor, mai ales din Ucraina și arestarea capilor din MAI și structurile de combatere a traficului de droguri care se fac vinovați de complicitate la traficul și vânzarea de droguri.
  8. Ce capturi de droguri ați făcut în ultimii zece ani, defalcat pe fiecare an în parte și pe fiecare județ în parte?
  9. Câte persoane au fost arestate pentru trafic de droguri în ultimul an și care este cea mai mare captură?
  10. Care este motivul pentru care nu acționați împotriva capii rețelelor de droguri, mai ales cei din sistemul autorității de stat, fiind bine știut că există protecție a cartelurilor de droguri la nivel de autoritate de stat, servicii secrete și politic? Când aveți de gând să faceți curățenie și să implementați adevărate politici de apărare a tinerilor, în special?
  11. Câte centre de dezintoxicare droguri există în România și câte locuri sunt?
  12. Având în vedere arestările persoanelor care vând droguri și au și dependență, cum îi tratați în închisoare pe consumatorii de droguri? Câte centre de dezintoxicare există în sistemul penitenciar? Câte locuri sunt în acestea? Cât durează un tratament?
  13. Care sunt metodele aplicate celor care sunt aduși în arest, declarații în fața procurorului, care intră în sevraj? Sau le dați pur și simplu pliculețul cu praf sau seringa?
  14. Câte persoane dependente de droguri sunt în penitenciarele din România la acest moment?
  15. Care este metoda de distrugere a drogurilor? Cine garantează că acestea sunt distruse?
  16.  Ce metode de prevenție implementați și care este rata de succes?
  17. Cum considerați că veți eradica consumul de droguri în școli, unde mai rău, se și vând droguri?
  18. Care este vârsta cea mai mică a consumatorilor de droguri?
  19. Care este motivul pentru care nu există pază în școli, așa încât astfel de probleme să nu mai existe? Cum este posibil ca elevii să iasă din incinta școlii în timpul orelor și să consume droguri, fără să existe monitorizare continuă? La ce mai aveți poliție, care și așa este total deprofesionalizată și lipsită de orice cunoștințe elementare de intervenție și atribuții?
  20.  Când vă veți asuma răspunderea pentru declinul societății românești?
  21. Cum este posibil să aruncați vina pe copii și să ridicați la rang de principiu prezumția de vinovăție, testându-i la intrarea în școli (nu mai vorbim că este și ilegal), când singurii vinovați sunteți dvs pentru că nu faceți nimic pentru ei  și împotriva mafiei drogurilor, cum nu faceți nimic în nici un domeniu?

Întrebările au fost adresate în Senatul României următorilor:

Doamna Procuror Șef Alina Albu

Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism

Domnul Marian-Cătălin Predoiu

Agenția Națională Antidrog

Domnului Alexandru Rafila

Ministerul Sănătății

Domnul Benone-Marian Matei

Inspectoratul General al Poliţiei Române – Direcţia de Combatere a Criminalităţii Organizate – Serviciul Antidrog

Domnul Marcel-Ioan BOLOȘ

Ministerul Finanţelor Publice – Autoritatea Naţională a Vămilor

Doamna Natalia Intotero

Ministerul familiei, tineretului și egalității de șanse

Doamna Ligia Deca

Ministerul Educației

Senator Av. Diana Iovanovici-Șoșoacă

Președintele Partidului S.O.S. România

24.09.2023

S-ar putea să vă intereseze

Link-uri utile

s.o.s

Partidul așteptat de toți românii pentru a renaște România din propria cenușă!

©2022 – S.O.S România – Toate drepturile rezervate